(Poetului rus Serghei Esenin)
Mesteacan alb inalta lumanare,
Poetului in veci la cap sa-i stai.
El te-a iubit cum altul nu-i in stare
Si te-a cantat in cel mai dulce grai.
Cand, imbatat de noptile cu luna,
El chipul in paduri ti-l cauta,
Ca unei fete, Rusiei cununa
Pe frunte ii punea coroana ta.
Mesteacan alb cu plete-ngalbenite,
A toamnei bruma-ti presura scantei,
Si cum imi spui tot versuri pe soptite,
Te strang in brate si iti zic: Serghei!
de Carare Petru
|