Demostene Botez
Nastere: 29 iulie 1893, satul Hulub, comuna Dangeni, Botoșani
Deces: 17 martie 1973, Iași
Demostene Botez a fost un scriitor și publicist roman, academician (membru corespondent din 1963) și avocat (licențiat in drept al Facultații din Iași).
S-a nascut la 2 iulie 1893 in comuna Trusesti, judetul Botosani.
Este fiu de preot. A urmat scoala primara in satul Hulub, apartinator comunei (unele surse de informare il dau si ca sat natal al viitorului poet), apoi isi urmeaza studiile la Botosani si Iasi. La Iasi este elev al vestitului Liceu Internat, pe care il absolva in anul 1912. Se inscrie la Facultatea de Drept, al carei licentiat devine in 1915.
Debuteaza cu versuri din 1911, in revista "Arhiva a lui A. D. Xenopol, iar dupa luarea licentei profeseaza cu succes avocatura si activeaza intens in publicistica. Odata cu reinchegarea, dupa razboi, a cercului si a revistei " Viata Romaneasca, poetul, care debutase editorial cu placheta Muntii inca din 1918, se ataseaza total acestei reviste. Prima poezie a publicat-o in Arhiva (1911). La Cronica, Arena fi Momentul desfasoara o bogata activitate ziaristica. inca din 1921 face parte din cercul Vietii romanesti, in coloanele careia publica din abundenta poezii si schite. Volumul Floarea pamintului (1920) este premiat de Academie, la fel placheta Muntii (1918). In 1930, o data cu mutarea Vietii romanesti la Bucuresti, D. Botez devine unul din conducatorii acestei reviste, al carei redactor-sef va fi fi in anii nostri, incepind din 1962. In 1965 ocupa functia de director al acestei importante reviste.
Cand revista se muta, in 1930, la Bucuresti, poetul o urmeaza, devine unul din conducatorii acesteia; din 1962 va fi redactor sef al ei, iar din 1965 va prelua functia de director. Va avea parte de nenumarate semne de pretuire.
Dupa al doilea razboi mondial va detine importante functii obstesti, va fi deputat, membru al Academiei, presedinte al Uniunii Scriitorilor intre anii 1964-1965- Publica proza memorialistica, traduceri, note de calatorie. A murit la Bucuresti in 17 martie 1973.
Poezia sa sta de la inceput sub semnul simbolismului, cu implicatii semanatoriste sau moderniste. Fara evolutii spectaculoase, ea ramane elegiac-sentimentala, evocand plictisul, tristetea, monotonia existentei provinciale, teme atat de mult exploatate de poetii si prozatorii vremii. Consemnand ca "motivul liric preferat al lui Demostene Botez e letargia provinciala, criticul literar Ov. S. Crohmalniceanu ii stabileste filiatii: "poezia aceasta descinde din Bacovia, dar se inrudeste mult mai intim cu literatura sadoveniana consacrata lumii targurilor moldovenesti de ieri.
Volume de versuri:
Muntii, Iasi, 1918;
Floarea pamantului, Iasi, Editura Viata Romaneasca, 1920;
Povestea omului, Iasi, Editura Viata Romaneasca, 1923;
Zilele vietii, poeme, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1927;
In cautarea mea, Bucuresti, Editura Adevarul, 1933;
Cuvinte de dincolo, Bucuresti, F. P. L. A., 1934;
Pamant si om, Bucuresti, Editura Prometeu 1942;
Lumea cea mica, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1944;
Floarea soarelui, Bucuresti, Editura de Stat, 1953;
Oameni in lumina, Bucuresti Editura Tineretului, 1956;
Prin ani, Bucuresti, E. S. P. L. A., 1958;
Carnet, Bucuresti, E. P. L., 1961;
Poezii, Bucuresti, Editura Tineretului, 1961 (colectia Cele mai frumoase poezii),
Oglinzi, Bucuresti, E. P. L., 1963;
In fata timpului, volum selectiv, Bucuresti, E. P. L., 1967;
Aproape de pamant, Bucuresti, E. P. L., 1968;
Na'greu' pamantului, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1970.
Duminici a aparut in volumul Povestea omului, Iasi, Editura Viata Romaneasca, 1923.
Fara anotimp a aparut in volumul Cuvinte de dincolo, Bucuresti, F. P. L. A., 1934.
Poeziile sint reproduse dupa cum urmeaza :
Cinta o catirinca, Spleen de duminica. Duminici, Tristeti atavice. Pustietate, Singur (Floarea pamintului, 1920) ; Pustiu, Noapte pustie (Povestea omului, 1923); Monotonie (Zilele vietii, 1927J; Tristeti fara motiv. Scrisoare, Nostalgie (Cuvinte de dincolo, 1934).
Citeste si:
|
|
