O inima de om si-n clopot bate, In acest clopot ce-si rosteste slova. Si da cu ceara dulce pe Moldova Si trage podurile la cetate.
O inima de om din turla cade, Tara Moldovei lustruind cu singe, Un om sarac - aur din clopot stringe, Pune-l sa sune tare, voievoade !
Paianjenii facura grea lucrare, De ne-am uitat atita timp parintii. Dar se trezira clopotele mintii. Clopotnita de neam e fiecare.
O inima in clopot e, sa-l doara, Cind bate, toarna-n juru-i dor de tara.
|