| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Pe cer de Ana Blandiana Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Casiopeia
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Adrian Popescu
|
|||
|
|
|||
| Vartej antrenand vreascuri, frunze, trupuri de inecati si picioarele agile ale paianjenului de apa care au dansat pe parchetul-oglinda al lacului, pe pelicula irizand, usoare, usoare, ireale, care mai fac semnul stiut, W, Casiopeia, inainte de a incremeni in zapada eterna. Casiopeia, W, Casiopeia "veniat, veniat soror mea mors" cu mainile atat de usoare si neinduplecate, ca un diamant care taie o fereastra in diagonala, ca o mreana suind spre izvoarele raului, aproape reusind, vie, aproape de gurile fluviului care incepe dintre sfaramaturi si gentiane; Casiopeia, W, hieroglifa unui soi de albine astrale scriind ceva intr- o perdea de fum si parfum W sau un M rasturnat ca pestele pe prundul stralucitor, ca o urna extatica, ca o vana de fier intr-un filon de argint, ca flacara unei lumanari care nu ezita si pentru o clipa se desprinde usoara de ceara si carne, hranindu-se numai si numai din propria ardoare. Ca un diamant taindu-si calea pieptis impotriva curentului vijelios, ca o mreana inotand in amonte, ca jugulara printre arterele anonime, unde sangele nostru pulseaza mai ferm, monoton ca mareele si salta carena plina de scoici deasupra valurilor ca un fagure uitat pe masa dupa ce-am chituit ferestrele cu chit roscat, senzual si uleios si el atrage albinele de la mari departari, ca o menghina delicata, captusita cu plus, dar inflexibila, ca niste degete fara manusi, ca niste manusi, care te strang de-ncheietura, dar degetele din ele sunt absente, ca un praf de aur de pe pleoapele reginelor egiptene, defuncte, de pe aripile unor fluturi ce nu figureaza in nici un nomenclator, ca un W, Casiopeia, langa negrele bulboane stelare sugand lumina stelelor tinere, sangele lor aspru, stele-lilieci infipte in grumazul unui pasnic animal de povara. Casiopeia, cand va veni vremea am sa vin nesilit de nimeni, linistit si plin de umilinta, ca o lumanare care nu ezita, murmurandu-ti numele nepatat; in care ma cuprind de cand nu eram de mai multe milioane de ori, de ani stelari, buna dimineata, regina mea, Casiopeia, maica mea, care m-ai alaptat cand nu eram si acum ca nu sunt ma cresti rabdurie pana-mi va veni sorocul. Ca pe o lumanare care daca nu arde va fi decapitata iar daca arde pentru tine arde si demult nu mai ezita. |
|||
Pune poezia Casiopeia pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |