S-a-nvestmimat in haine albe Cetatea negrelor Pacate. Suavii fulgi De hermelina, Pudreaza turnuri Si palate.
Acolo, crima
Si desfriul,
in aur, minciuna
Si-ascunde
Acolo, jalea
Din colibe
Nu "deranjeaza"
Nici patrunde.
Pe mindre turnuri Crenelate, Se-astern dantelele
De gheata, Ca un suris Depus de iarna Pe-n veci Paradoxala Viata
Din purpura
Si echipagii
Desfriul, triumfind,
Sfideaza
Pe cind de foame
Si de geruri,
Nefericiti
Agonizeaza
- Cetate, cu pacate Negre, De-a pururi Fara de dreptate ! Vestmintul alb E-o ironie Pe fruntea-ti Neagra de pacate.
Fermecatoarea
Hermelina,
in care te-nvestminti
Cetate, Accentueaza Tot mai straniu Naframa Negrelor pacate
|