Intr-un interior
De sera,
Se stinge un parfum
Divin,
De flori de singe,
Flori de ceara,
Si violete
in declin
Privind decorul Trist si rece, Asemenea Unui cavou, As vrea sa prind : Un gest, o umbra, O tresarire, Un ecou.
Dar nu-i nimic. Tacerea-adinca Domina tragicul
Declin, in care, trist Si-ncet, se stinge Parfumul straniu Dar divin.
Se schimba Florile-n fantome Cu rigide priviri De mort. Si nu stiu : Florile sint moarte ? Sau poate, sufletul Ce port ?
|