Te parasesc, odaia mea,
In care, mi-am ingropat
Tot aurul din vise.
Strafulgerari
De doruri nebuloase
in zidul tau vor raminea
inchise.
Cind altii vor veni
Sa risipeasca
Polenul nazuintelor
Ce-au fost,
Sa nu le spui si lor
Zadarnicia
De-a te simti adesea
Fara rost
Sa nu le spui De cite ori durerea Mi-a alungat odihna De pe pleoape,
Sa nu le spui Ca-n clipele din urma, Mi-am ingropat Durerile pe-aproape
Ca nu cumva in ceasuri De tacere
Cind clipele coboara Tot mai grele, S-auda, cum, Prin zidurile tale Soptesc incet Si visurile mele
|