Plop inalt, cutremurat
Si de nimeni dezmierdat,
Ploi se duc,
Seninuri vin,
Nu te odihnesti putin ?
Plop inalt, insingurat, Tare ne-am asemanat, Tu cu virful spre cer stai, Eu spre nostalgii de rai,
Dar cu trupul, iad in viata, Fara-o blinda dimineata : Fara un amiaz de tihna, Fara-o noapte de odihna.
Plop inalt si frematat Numai eu te-am dezmierdat, Si pe soare, si pe luna Fost-am pururi impreuna.
Ti-am impodobit cu dor, Taina frunzelor ce mor, Ti-am impodobit cu jale, Salba frunzelor din vale.
Visurile-amagitoare, Dragostea care te doare, Gind batut de vesnic dor, Plopule, frematator.
|