O, cum as vrea sa fiu ca bradul Ce-n somnolenta din amurg, Sfideaza vremea care trece, Si vietile care se scurg, in lupta cea mai singeroasa Din veacul nostru de otel
Cum as dori sa fiu zefirul
Ce exploreaza largul zarii !
Sa simt largimile din spatii
Si farmecul eliberarii
Din lumea noastra tot mai strimta
Si tot mai greu de indreptat !
Si cum as vrea sa fiu o raza Ce o dezmiarda aurora Prin rasarituri siderale, Si ondulari eterizate Sa port triumful tuturora Care-au putut sa ilustreze O biata scena de carton.
O, cum as vrea sa fiu lumina
O stea ce-nfrunta norul zarii
Sa spulber tristul intuneric,
Si sa sfidez infumurarea
Si valul crud al nepasarii
Dar iata noaptea-i tot mai neagra..
Si pier dorintele-n amurg.
|