Stau linga mina ce mi-a dezmierdat in ani de vis obrazu-nrourat
Cit ma-nfioara alba mina rece, Prin care muta seva vietii trece,
Insinuanta si nenduplecata
Ca marmora in care e sculptata
O, mina asta, azi inmarmurita, Purta pe strune inima-ti trudita.
Si cu condeiul cizela ades Atitea ginduri rotunjite-n vers !
Fiori, sculptati in mina alba, rece, Cea din mormint in grea tarina trece !
Ea din pamint, in haos se desface. Tu-n marmora traiesti eterna pace.
|