Fantoma cu lungi plete
De carbune !
Cu ochii de rubin
intunecat,
Ce porti in miini,
Secura ruginita
Si-n loc de ris
Un rinjet blestemat.
Ce demon esti ?
Ce stranie faptura,
Ce umbra stigiana,
Ce blestem,
De vii ca un trimis
Al ne-ndurarii,
De vii ades
Cind nu vreau sa te chem ?
in preajma ta Se-ntuncca visarea Si moarte sunt
Poezia si iubirea, Paralizind tot farmecul Vietii O, inteleg !
Tu esti, Nefericirea
|