uite cum m-am ratat
mi se parea ca in fata mea canta
o pasare fara voce
un experiment de fiinta fara vocatie
era o zi deloc luminoasa
si aproape extraterestra
prin linistea
pe care-o inghesuia in arterele principale
alte corpului meu
si atatia oameni
calareau in sinele lor nori de lumina
inca am considerat falsa
un accident al imitatiei
pasarea fara voce sau vocea
a carei pasare aproape ca nu se vedea
nu merita vazuta
atunci mi-a aparut prima oara un zid inainte
un zid coplesitor
care se facea din pasari moarte
una cate una puse ce ciocul deschis
si
am inteles ca din tot zidul de pasari aproape
putrede
una fara voce
si fara duh
e cumva
cea mai iubita
ea o sa rescrie pentru mine cand va avea timp cantarea cantarilor
Pune poezia cantarea cantarilor pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.