un om bun poate scoate candva din mormant un copil
si-i poate lega in jurul gatului
bani de aur
oricare din ei oricum ar gandi
ar fi atunci
la fel de sfinti
in ei ar incapea sapte zile lucratoare
un camp
crescut sub picioare de Dumnezeu
sau o liniste
muscata cel mai adesea de ingeri pictati
asa suntem noi
suntem unii din altii se naste mama intreaga
fiul fara inimi
copiii copiilor nostri
fara cuvant
incompleti si albi
ne aruncam in lumina
ne aruncam in lumina ca sa-i simtim timpul
oamenii au destula vreme
pentru petele de zapada si pentru
vanatoare
si din lumina lor
se aud rugaciuni
un om bun stie intotdeauna ca nici un copil
in nici un mormant
nu e definitiv
((( )))
din cand in cand luptam
si lovim
cu mai putin de jumatate de trup
si atunci
cei care sunt si cei care nu sunt
primesc si-si impart
gunoiul de umbra
Pune poezia drum 1 pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.