|
ecosistem (intercostalitate)
|
|
|
nu am dreptate niciodata n-am avut
mi-am inventat carnea sub pietre
scrisul meu creste din locul gol dintre Dumnezeu si om
schimb de glicemie
scrisul meu creste din plamani cu sange
desenat cu creta
o viata trista cu labele intinse de-a lungul strazii
nu stiu nimic despre mine
ceilalti trebuie sa cunoasca ei insisi ritualul inmormantarii
sectiunea prin degetul meu inseamna
sange groaza sange viata
scuzele noastre se regenereaza
in mame care nasc de la inceputul lumii copii
suntem multi
si asta ne face egali
suntem organizati
si asta inseamna o moarte precisa
dreptatea sta intre tigani
incapatanarea si mirosul ei
ridica deasupra noastra
orice forma de cer
si scrisul e provizoriu si se poarta
intotdeauna pe pielea goala
ca un refren
al leprosilor
|
|
Pune poezia ecosistem (intercostalitate) pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|
Copyright 2025 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
Mari poeti romani | Alexandru Macedonski Alexandru Vlahuta Ana Blandiana George Bacovia George Cosbuc George Toparceanu Grigore Vieru Ion Barbu Ion Minulescu Ion Pillat Lucian Blaga Marin Sorescu Mihai Eminescu Nichita Stanescu Nicolae Labis Octavian Goga Stefan Octavian Iosif Tudor Arghezi Vasile Alecsandri Vasile Voiculescu |
|
|