|
|
|
I dupa ce se va scrie poemul acesta eu voi fi deja
groapa
si-n mine se vor arunca ceilalti ca intr-o gura de animal
in care-ti pui credinta
prima gura de animal care nu-ti poate cuprinde carnea
palmele mele se vor uni jos de tot
se vor incaiera cu moartea
moartea va refuza razboiul si-mi va cere
sa pierd cu dragoste
ceea ce oricum pierd
si daca as pierde cu dragoste ceva
as cere sa ma pierd pe mine fiindca o groapa
intotdeauna imi aminteste de alte gropi
si in gropi sta ascuns Dumnezeu
poemul acesta are frica si rusine de oameni
e "gheara mea in lume"
II gheara este o forma de uitare
o forma de adoptie
si totusi nimeni nu iubeste pe nimeni
iar mangaierea devine
o lunga apasare cu degetul
iar degetul este un animal josnic al omului
III traind ca sa locuiesc pe rand lumile celorlalti
imi amintesc ca e mai usor
sa treci peste faptul ca traind cineva te-a omorat
decat ca ai omorat pe altii scriind
si daca tot e sa fii om
de ce sa nu te uiti
in fratele tau
si de ce sa nu-i scoti pe rand sufletele de carne:inima, plamanii, sira spinarii
IV e clar
ne-am obisnuit sa traim in lant
si libertatea latra la noi
si poezia latra
si oamenilor le tace sangele de peste tot
si asa
nu-i mai gaseste nici Dumnezeu
|
|
Pune poezia eterne pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|