|
|
|
intr-un singur copil inceputul e inegal
femeia si barbatul gresiti si uniti in dragoste
isi asaza in cruce mainile peste el
inima lor creste
intra in maini pana in corpul de peste al degetelor
bate intreit
firea de bulgare umana
copilul se naste cu respiratie de Dumnezeu si urletul lui
pornit din coastele linie franta pe cer
da focului foc
pamantul se bate in el
mi-a spus ca plamanul lui e atat de mare incat
incap cu mainile in orice pozitie si mai ales
incrucisate
nu sunt barbat pielea mea se apropie de moarte
si atunci se dubleaza
isi multiplica starile de agregare
Dumnezeu toarna apa in pielea mea care inveleste pamantul
pielea de femeie care tace
si tace mai mult cand fericirea
se imparte in ciocuri de pasari
zgariate in aer
mersul insa nu are gen el e barbat fiindca greseste si unge cu soare
pielea copiilor mici
e femeie cu frica de spatiu
mica si cu mainile pe cerul ramas
ramane ceea ce se varsa in fiecare din noi
prin piatra
|
|
Pune poezia treptat acelea?i oase pe mare ?i pe uscat pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|