In flacara care ma arz In loc de chinuri si necaz
Gasesc tot mangaiere, Dulceata si placere.
Ca pervaneaoa am ajuns Nu e vrun lucru de ascuns, Singur alerg de voie, in foc fara nevoie !
Cand nu te vaz, inghet de frig, Voi sa te vaz si sa ma frig ! A ochilor tai raza imi place sa ma arza !
In focu-ti cand ma prigoresc, Atunci imi pare ca traiesc !
Atunci ma stiu cu viata, Aminteri sunt de gheata.
Aceasta parte mi-am ales Din flacara-ti sa nu mai ies ! Nu voi sa am scapare D-un foc ce rai imi pare !
Sa arz traind, sa mor arzand ! Si-al tau obraz numai vazand,
Sa-mi para focul viata, Si moartea o dulceata !
Asa m-am hotarat sa fiu Cat voi trai, cat voi fi viu,
in piept purtandu-ti focul, Sa-rni fericesc norocul !
Iar cand pa urma voi muri, Nici intre morti nu voi feri D-a spune la oricine C-asa ti se cuvine.
|