Si strada care doarme linistita, Infasurata-n salul de zapada. De cind incepe-ntiiul fulg sa cada, Ca o batrina vesnic plictisita,
In anii tineri vrea sa se revada. Se scutura de somn, si-n flori gatita Apare, ca-n poveste, o ispita In fata tuturor ce vor s-o vada.
Si-si pune toti oleandrii pe trotuare,
Si-orchestrele cu cintece la moda,
Si dansuri noi de trupuri arse-n soare
Dar pe cind teii din a lor pagoda Ii dau parfum si-o binecuvinteaza, Un dric de-a lungul ei inainteaza !
|