Aveam o pasare sarmana
Si-ndata ce-i duceam de hrana
Sa cante incepea:
Parea
Ca pasarea-mi vorbea,
Parea
Atunci ca-mi multumea.
Aveam in curte un biet caine,
Il ingrijisem si-i dam paine,
Si el, cum ma vedea,
Parea
Cu ochii ca-mi vorbea,
Parea
Duios ca-mi multumea.
Aveam in casa o pisica,
Era salbatica de mica,
Dar uneori, si ea,
Parea
Cu ochii ca-mi vorbea,
Parea
Ca nu mai este rea.
Iubite bestii ce-am avut,
Va pretuiesc cand v-am pierdut,
Si-nduiosarea ma uimeste
Caci in natura — nencetat —
Din tot ce moare si traieste
E numai omul un ingrat.
|