|
Noaptea de octombrie
|
|
|
Unde oare se tot duce apa ce din matca-afara
A iesit de-atata vreme sfaramand orice zagaz,
Intinzandu-si nimicirea din o tara-n alta tara,
Si in veci fara crutare, neavand, nici dand ragaz?
In zadar se-ncearca unii dr umul ei sa-l stavileasca,
Nu mai e putere-n lume revarsarea sa-i opreasca.
Si e groaznica urgia, insa e dumnezeiasca.
Sterge-n clipa o cetate, trece muntii dintr-un salt.
Lasa-n ur ma numai lesuri si taraste-ncoa si-ncolo
Dar maturi muiate-n sange cu popor dupa popor
Se cutremura pamantul zguduit de-un lung fior,
Iar toti zeii vechi se surpa, s-amutit e chiar Apollo.
Printre tipete si lacrimi lumea-ntreaga se scufunda,
Ce-a rodit de veacuri mintea este astazi dus la fund,
Unde-au fost ogoare-odata este-o mare fara fund.
|
|
Pune poezia Noaptea de octombrie pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
Mari poeti romani | Alexandru Macedonski Alexandru Vlahuta Ana Blandiana George Bacovia George Cosbuc George Toparceanu Grigore Vieru Ion Barbu Ion Minulescu Ion Pillat Lucian Blaga Marin Sorescu Mihai Eminescu Nichita Stanescu Nicolae Labis Octavian Goga Stefan Octavian Iosif Tudor Arghezi Vasile Alecsandri Vasile Voiculescu |
|
|