Templul nalt ce e din piatra cu-ngrijire prelucrata
In inscriptii hieratici raspandite cu belsug
Prin al soarelui praf de aur scanteiaza si s-arata
Urias prin inaltime, rapitor prin mestesug.
Pe sfintenia tihnita stalpi de umbra privegheaza,
Pe cand flacari parca urca din nisipu-n zare-ntins;
Usi de bronz intredeschise pe-adancimi ce-nfricoseaza
Intunericu-l framanta cu naluci de aur stins.
Sfinxi pe socluri de-alabastru asezati pe doua randuri,
De la scara care duce pe platforma de porfir,
Rosi de vanturi, arsi de soare, dar senini de orice ganduri,
S-odihnesc cu moliciune printre f lori de trandafir.
Dar in sala hipostila, imprejur ul unei mese,
Pentaur, poet si preot, sta cu oaspeti numerosi,
Cupe de-onix se ridica, daruri scumpe, lui trimese
De Ramses si de curtenii cei avuti si generosi.
Dintr-o singura fereastra cade-o tramba luminoasa,
Ce-nfasoara comesenii intr-un nimb stralucitor,
Fundul templului se pierde sub un strat de umbra groasa,
Ce pe zei adaposteste de-orice gand pangaritor.
Robi frumosi cu piepturi goale si cu ochi sireti de vulpe
Ies fantastic ici si colo din noptosul labirint,
Au tunici cu fir cusute, calasirise pe pulpe,
Si inalta vase de-aur inflorite cu argint.
Un peschir ca hiacintul masa toata o-nveleste,
Si pe purpura-nfocata, in ladite de sandal,
Floarea tainica de lotus intristat se vestejeste
Printre poame ce se urca pe sub bolti piramidal.
Randuiala domnitoare e de mester plasmuita:
Raci de mare ce spaimanta, stridii cu margaritari,
Avand dre ptul fiecare dintre scoica siluita
Sa ia boaba inclestata in calcariile tari.
Plasmuiti dupa natura, pesti din carnuri delicate,
Ce cu solzi de gelatina in argint se oglindesc,
Langa pasari de tot felul, si intregi, si despicate,
Impreuna cu vanaturi nencetat se gramadesc.
Tot ce e mai bun pe lume, strans cu bani si iscusinta,
Imbranceste inainte lacomiile trupesti,
Si pe cand se schimba vorbe si se bea cu prisosinta,
Pe metalice tripede ard parfumuri arapesti.
Sirieni cu forme clasici, copilandri prin etate,
Dar piscati in ciuda varstei de-al placerilor taun,
Inmuiati in tinerete ca-ntr-un lac de voluptate,
Peste masa larga misca evantalii de paun.
Si cum robii vin sa cante din cimbal si din chitara,
Pentaur ridica vocea, si pe harpa lui de bard
Epopeea stralucita curge falnica si clara,
Intrecandu-se-n caldura cu privirile ce-i ard.
„Sub Ates cazut in cursa, maiestatea-sa se lupta,
Parasit de toti ostenii si aproape-nconjurat,
Bratu-i ager se inmoaie, spada sa e-n doua rupta,
Dar pe barbari sa-i infranga sau sa moara, a jurat.
Setasar ce-i sta-mpotriva, de prisos i se opune,
Maiestatea-sa navala isi repede al sau car.
Calca, culca,-mpunge, rupe, taie, spinteca, rapune,
C-o manie trasnitoare in al ochilor focar.
Zeul Month ii da iuteala si Baal a lui putere,
C-o silinta uriasa sparge zidurile vii,
Iar in urma lui se scurge sange rosu din artere,
Ca un must de struguri negri de sub teascul unei vii.
Si pe cand se lupta capii cu grozava-nvalmaseala,
Calarimea nesupusa trasnitoarei zaticniri,
Printre pulberea ce urca licarind de-nabuseala
Pe monarc il urmareste cu salbatice racniri.
Tarekenas — l-acest nume se intoarce fiecare
Catre oaspetele tanar mai frumos ca zeul Ra —
Vede-al regelui pericol, si sub doua mii de care
Ur uind pe roti de-arama face campu-a tremura.
Un torent ce-si pravaleste cursul de-apa peste stavili
Nu s-asvarle printre pietre cu asalt mai mugitor,
Iar un fulger cat de aprig indrumat de nalte pravili
Intre nori cand izbucneste nu e-atat de-asurzitor.
De sub roti, de sub copite, de sub spada ce se frange
Printre coaste sfaramate unde fierul s-a varat,
Izvoraste, sare, curge, un intreg potop de sange
Si-un mor man cumplit de lesuri umple campul mohorat.
Setasar, Sirab, Patasa, peste campii paduratici,
Cautandu-si mantuirea, fug de panica cuprinsi,
Si Ramses, oprindu-si caii, dintre-ostenii asiatici
Nu mai vede in picioare decat turma celor prinsi.“
„Lui Ramses si Tarekenas slava-n veci nemarginita“
Este strigatul ce sala o strabate pana-n fund,
Iar ecoul ce desteapta pe o scara nesfarsita
Printre-abisurile vremii se tot face mai profund.
|