Vaporul mortii

Repezi fulgere prin noapte albastreau de rautate,
Spintecand in larg vazduhul sub taiusul lor de foc,
Si-n zigzaguri ce iau vazul prin colori amestecate
Se stingeau suieratoare intr-al valurilor joc.
Cate-un chip iesea deodata pentr-o clipa in lumina
Cand de om trait pe mare sub un vant argasitor,
Cand de tanar cu par galben si cu buze de vergina
Inghetate inainte de-a-si sopti poema lor.
Si prin iadul de-ntuneric se ducea vaporul mortii,
Pe un pantec sau pe altul aplecand al lui schelet,
Dimineata-ncremenita sta in cer pe pragul portii
Si muia cu lacrimi negre nuantatul ei buchet.