E un mormint pe undeva, ascuns Sub tufe salbatice de iasomie, Unde pasarile vazduhului n-au patruns, Nici omida cimitirelor nu stie.
E un mormint pe undeva, nu stiu nici eu
Pe unde va fi fost, unde mai e ;
Stie poate singur Dumnezeu
Si sfintii din icoane poate stiu pe unde e.
Avea odata candela la capatii mormantul, Ce licarea departe-n noapte ca o stea, Iar intr-o noapte a venit vintul Si i-a supt sufletul din ea.
Mormintul sta pe undeva intunecat, Pierdut pe undeva, ascuns sub foi de iasomie. Inima mea in taina i-a-nchinat, Pe unde-o fi, sa-i lumineze locul, o faclie.
Tu, daca se-ntimpla s-o gasesti, Zi vintului dusman sa n-o atinga, Cheama-n ajutor cerul, ca s-o ocrotesti, Umbrar fa palmele, sa nu se stinga.
|