Doream in al meu suflet placerea de-altadata De-a te iubi pe tine intr-un amurg tacut, Sorbind dulcea licoare pe lungi vase purtata Si-n seara foarte trista a fi prin ea pierdut.
Eu te doream-din suflet, cind luna, in agora,
Aduce suveniruri de-amurgul trecator,
Cu placidele forme dintr-o nefasta ora,
Pe cari le-am strins timid pe asprul meu amor.
Mai stii, mare Casandra, de-amorul meu pierdut, Spre care duceai vinul in amfora de lut ?
Azi cred, dulcea muiere ca s-ar putea, sosind, Pe-o seara purpuroasa in poarta ta iubita, Sa-nvie pe sub seara pe care-o vad venind C-un pas de mare ciuta chemind lumea dorita.
|