Alexandru T. Stamatiad
Nastere: 9 mai 1885, București
Deces: 1956, București
Alexandru Teodor Maria Stamatiad a fost un poet simbolist, prozator, publicist și traducator roman. A colaborat la Literatorul și la alte reviste ale timpului. Poezia sa, puternic influențata de Alexandru Macedonski, cultiva grandilocvența, prețiozitatea, efectul sonor, exotismul. Poetul preferat al lui Macedonski, din ultima serie de discipoli. Al. T. Stamatiad, s-a nascut in 9 mai 1885 la Bucuresti, fiu natural al Mariei Stamatiade si al locotenent-colonelului Theodor Pallady. Poetul era var cu pictorul Theodor Pallady si cu Lucia Sturdza-Bulandra si fratele Alexandrinei Cantacuzino. Urmeaza liceul la "Matei Basarab" si "Sf. Gheorghe", in Bucuresti. Dupa trecerea licentei in litere, este numit profesor de franceza la Arad (1914), apoi la Bucuresti.
S-a nascut in Bucuresti la 9 mai 1885. Poetul este var cu pictorul Theodor Pallady si cu Lucia Sturdza-Bulandra. Urmeaza clasele liceale la "Matei Basarab si "Sf. Gheorghe din Bucuresti, apoi Facultatea de Litere. Dupa trecerea licentei este numit profesor de franceza la Arad, apoi la Bucuresti.
Se apropie de gruparea simbolista a lui Al. Macedonski, sub auspiciile caruia si debuteaza, in 1905- Dupa razboi, si dupa reaparitia revistei "Literatorul, in 1918, va fi un timp prim-redactor al revistei, post la care va renunta in urma neintelegerilor cu mentorul acesteia. in 1938 este Laureat al Premiului National de Poezie.
Este publicist, prozator si remarcabil traducator din poezia universala. A murit in anul 1956.
Debuteaza, in 1905, sub auspiciile lui Al. Macedonski, cunoscut in 1903, la cafeneaua "Kiibler", alaturi de care va ramine si atunci cind se apropie de grupul Convorbirilor critice, unde-i pledeaza cauza pe linga criticul M. Dragomirescu. Dupa razboi, la reaparitia Literatorului, in 1918, Al. T. Stamatiad devine prim-redactor al acestei reviste, functie la care renunta in urma unei polemici patetice cu batrinul "magistru", neurmat in toate singularitatile sale.
Poezia sa cultiva un simbolism insolit si grandilocvent, exprimand sentimentul labilitatii umane si nostalgia marilor departari. intalnim recuzita tipic simbolista, pe care poetul o foloseste uneori cu indemanare poetica, alteori artificios.
A colaborat uneori si sub pseudonimul Adrian Alexandru la numeroase publicatii, dind poezii ti traduceri din Baudelaire, Wilde, Maeterlinck, Li Po, Omar Khayyam, tiparite ti in volume etc. in 1925-1926 scoate la Arad, unde functiona ca profesor, revista Salonul literar, redactata in stil macedonskian, in sensul careia se modeleaza intreaga sa personalitate literara - nu lipsita de morga ti emfaza - de un contur tot mai insolit ti grandilocvent. Laureat al Premiului national de poezie in 1938. Moare in 1956.
Volume de versuri:
Din trambite de aur, poeme, Bucuresti, 1910;
Margaritare negre, poeme, Bucuresti, 1918;
Pe drumul Damascului, poeme religioase, Bucuresti, Editura Casa Scoalelor, 1923;
Peisagii sentimentale, Bucuresti, Editura Adevarul, 1936;
Cortegiul amintirilor, poeme si poezii, editie completa si definitiva, Bucuresti, Fundatia pentru Literatura si Arta, 1942.
Pe etajera roza, pe etajera neagra a aparut in volumul Din trambite de aur, poeme, Bucuresti, 1910.
Opere:
Din trambite de aur, «Tip. Poporul», 1910; id., ed. Ii-a, «Bibi. p. toti» [1914]; id., ed. IlI-a, «B.p. toti», 1924. - (cu C. Raulet) Femeile ciudate, teatru, 1911; id. ed. Il-a, 1915; ed. III-a, 1919; ed. V-a, Biblioteca «Teatru de maine». -Poemele in proza ale lui Baudelaire, «Tip. Poporul», [1942J; id. ei Ii-a, «Bibi. universala». - Ciclul mortii de Maeterlinck, 1914; id. ed. Ii-a, «Cultura Nationala», 1924. - Doi disparuti: Iuliu C. Savescu si Stefan Petica, «Flacara», 1915. - Margaritare negre, poezii, «Ed. Diecezana», 1920. - Poemele in proza ale lui Oscar Wilde. «H. Steinberg», 1919; id., ed. Ii-a, «Cultura Romaneasca», 1928. - Cetatea cu portile inchise, parabole, «Casa Scoalelor», 1921; id., ed. Ii-a, «Cultura Romaneasca», 1928. - Pe drumul Damascului, poeme religioase, «Casa Scoalelor», 1923. - Cativa scriitori (Goga, Petica, Savescu, Maeterlinck), «Bibi. Samanatorul», Arad, 1925. - Poezii, antologie, «Casa Scoalelor», 1925. - Sufletul lui Baudelaire, culegere si traducere, Ed. «Salonul literar», 1927. - Peisagii sentimentale, poeme (ms.).
De consultat:
Despre: Din trambite de aur: [O. Densusianu], «Vieata noua», VI. 10. 1910. - M. Dragomirescu, «Conv. critice», august, 1910. - Ion Minulescu, «Viitorul», 28 iunie 1910. -I. Foti, «Viitorul», 11 sept. 1910. -Claudia Cridim, «Conservatorul», 6 iulie 1910. - Ilarie Chendi, «Luceafarul», 1 septembrie 1910, reprodus si-n Schite de critica literara, "Cultura Nationala, 1925. - V.V. Hanes, «Noua revista romana» 22 si 29 august 1910. - Gheorghe Orleanu, «Samanatorul», 20 iunie 1910. - Pompiliu Paltanea, «Ordinea», 24 iulie 1910. - Evandru [I. M. RascuJ, «Opinia», (lasi), 16 iulie 1910. - N. Pora, «Secolul», 11 iulie 1910. -V [G. Valsan]. «Convorbiri literare», septembrie 1910. - D. Karnabatt, «Revista idealista», LX, 1,1911. -C. Sp. Hasnas, «Flacara», 18 iunie 1915. - D. Nanu, «Romanul», (Arad), 23 martie 1914. - M. Cruceanu: Poetul Al. Stamatiad, «Sarbatoarea eroilor», martie - aprilie 1914. - ConsL T. Stoika, «Saptamana politica si culturala», 22 martie 1913. - ConsL Saineanu, «Adevarul literar si artistic», 15 febr. 1925, reprodus si-n Recenzii. Ed. «Adevarul», 1926. - Perpessicius, «Buletinul cartii», II, 9 sept. 1924, reprodus si in Repertoriu critic, Ed. «Samanatorul», 1925.
Poeziile sint reproduse dupa cum urmeaza : Spre alte tari, Crinul, Melancolie, Iubirea noastra moare. Singuratatea, Pe etajera roza, pe etajera neagra (Din trimbite de aur, 1910) ; Simfonia toamnei (III, IV, VIII), Melodie trista, Spleen, Simfonie in roz (Margaritare negre, 1934;; In noapte (Cortegiul amintirilor, 1942).
Citeste si:
|
|
