Iubirea noastra moare,
Grabeste-te si vino,
Nu-ntirzia o clipa, atit cit mai e vreme !
De saptamini de zile -
De cind tu esti departe -
Ma amagesc cu vorbe,
Ma zbat ca intr-o cursa,
Ma lupt cu-nversunare si sufar in tacere,
Sperind ca poate astazi, sperind ca poate maine,
Voi izbuti odata sa-ngenunchez destinul.
Dar astazi vad ca totul a fost o nebunie,
Ca zilnic indoiala in sufletu-mi patrunde, -
Patrunde ca o apa ce-a sfarimat zagazul,
Patrunde zi si noapte si murmura intr-una
Ca niciodata singur nu voi putea invinge,
C-ar fi sa-mi sap mormintul luptindu-ma-nainte, -
Necontenit patrunde din ce in ce mai mare
Si-ameninta-n tot timpul sa treaca peste tarmuri
Si sa distruga totul ce va-ntilni in cale.
*
Iubirea noastra moare,
Grabeste-te si vino,
Nu-ntirzia o clipa, atit cit mai e vreme !
Grabeste-te si vino,
Invinge-te pe tine, intoarce-te din cale,
Nu mai spera zadarnic si nu mai crede-n visuri
Cind stii ca doar Iubirea
E singura putere profunda si suprema
Ce-ntr-adevar exista,
Iar gloria si lumea sunt amagiri desarte,
Infiripate-n noapte de-nchipuiri nebune.
Grabeste-te si vino,
Caci chinul remuscarii te va surprinde-n cale
Cu-atita vijelie,
incit odihna vietii pe veci va fi pierduta,
Ca pulberea in vinturi ;
Caci va veni o ora cind singura pe lume
Te vei trezi deodata,
Pierduta, obosita si fara de scapare,
Ca-ntr-un pustiu
Pe care nu-l va putea strabate nici chiar inchipuirea
Grabeste-te si vino,
Caci numai tu in lume o poti salva de moarte
C-o vorba, c-o privire, sau numai cu un zimbet.
Grabeste-te si vino,
Caci astazi ai prilejul
Sa fii triumfatoare, sa te privesti uimita, Sa vezi cit esti de mare, Cit esti de asteptata, cit esti de adorata, - Sa simti transfigurata ca esti o forta vie, Gigantica, profunda, divina, roditoare !
Grabeste-te si vino,
O, vino cit mai iute :
Adeseori in viata o clipa trecatoare
Urzeste fericirea, ca si nefericirea ;
Grabeste-te si vino,
Sunt ultimele clipe : Iubirea noastra moare !
|