Iubire

Trezesc in sufletele noastre
Dureri =i bucurii secrete;
S-acele nostalgii ce-adesea
Ne vin fara sa =tim de unde,
Or fi ecouri ostenite,
Chemari din regiuni profunde.
E greu sa-mi deslu=esc ce cuget
Dar tu-mi evoci o lume-ntreaga,
De care nu =tiu ce putere,
Ce doruri mistice ma leaga.
Ma simt mai bun, mai cald, mai vesel.
Via a toata mi s-arata
Frumoasa, =i intr-o lumina
Cum n-am vazut-o niciodata!
Caci azi iubesc; din nou imi pare
Ca e int`ia mea iubire.
Natura-mbraca pentru mine
Podoabe, ca sa ma inspire:
Copacii infloresc, in aer
Plutesc miresme-mbatatoare,
Acela=i dor, acela=i suflet
Palpita-n fiecare floare.
Iubesc, =i-n clipa asta toate
C`te rasar in primavara
Sunt propriile mele visuri,
Aievea intrupate-afara.
Atins de farmecul vie ii,
Ma simt o for a-n univers,
Si glasul meu devine c`ntec,
G`ndirea mea devine vers.

I
Ce noapte bl`nda se coboara
Peste pam`ntul obosit!
Si-i cald, aranii dorm afara,
S-ai no=tri to i au adormit
Eu singur stau ca un lunatic;
De-a i =ti voi g`ndurile mele!
E-o luna parca-i ziua. Cerul
I-albastru tot, spuzit de stele.
Nici broa=tele nu dorm. Ce sfada!
Si dupa glas le in elegi
Pe cele mai cu greutate:
Or fi fac`nd =i ele legi.
De pe gunoaie-aprinse fumul
Molatic se ridica-n cer,
Si caii la pa=une suna
Din piedicile lor de fier,
Departe-un fluier se aude,
Un c`ntec aiurit, duios,
Ce-n note lungi, tremuratoare,
Suspina lin, misterios,
In sf`nta lini=te a nop ii.
O stea aluneca de sus
Si taie-o dunga alba-n aer
Cine din lume s-o fi dus?
In capul satului e curtea.
Ce-or fi fac`nd acolo oare?
Or fi dormind e miezul nop ii.
Si ea? At`t de g`nditoare

Si trista m-a privit aseara!
Pl`nsese, ori mi s-a parut?
Ce-ar fi odata, m`na-i alba,
C`nd mi-o intinde, s-o sarut?
Si-n minte mi s-arata chipu-i
At`t de fraged =i de bl`nd,
Cu ochii mari, senini, alba=tri
Ascund in fundul lor vrun g`nd?
Suvi e blonde-i cad pe frunte
Un par bogat =i matasos,
S-un g`t ce- i da fiori, =-o gura
Cum r`de de copilaros!
O fi =tiind c`t de frumoasa-i?
Un liliac orbit de luna,
In zbor, de stra=ini se love=te.
Visez? Cine-a venit sa-mi spuna
Ca ea-ntr-o vaga a=teptare
Se primbla singura pe-afara?
La vremea asta sa nu doarma?
Sunt basme nop ile de vara!
Se poate g`ndurile mele
S-o fi atins, =i ea-n ne=tire,
Ca de o vraja tulburata
De-aceasta raza de iubire,
Sa fi ie=it sa cate-n stele
Tovara=i, de ur`t sa-i ie.
Si plec. Un glas parca ma cheama
Stiu bine ca i-o nebunie.

Sunt noua case p`n-acolo,
Si c`inii dorm in batatura.
Pa=esc incet, aud cum sufla
Puternic vitele sub =ura.
Imi bate inima m-apropii.
Zaresc ceva? Ori mi se pare
Ba da, o umbra e in poarta;
Si nici un semn, nici o mi=care
Ajung in dreptul ei Cum tremur!
Si trec cu ochii in pam`nt
Imi fac mustrari de st`ngacia
Si frica mea fara cuv`nt.
Ma-ntorc A= fi trecut =-acuma,
Caci pentru frica nu-s pove e
Dar ea-mi =opte=te: buna seara
Tot fetele mai indrazne e!
M-abat =i =ovaind, m-apropii,
Si toate-mi par ca intr-un vis
E o lumina uimitoare,
Tot cerul parca s-a deschis.
Copila aiurit z`mbe=te
Privirii mele arzatoare.
Tiu minte ca i-am zis atuncea:
Sa nu race=ti e cam racoare
Si-ncet i-am pus pe umar m`na
A=a timid, tremurator
Stiu eu? Poate-a -o mila,
Ca s-a lasat inceti=or,
Ca un copil, plec`ndu-=i capul
Pe pieptul meu sa i-l m`ng`i:

Ce dulce e! Toata via a
Vreau l`nga tine sa ram`i!
Frumos ii mai miroase parul,
Miroase toata ca o floare.
Ma uit la ea at`ta farmec
Imi arde inima, ma doare
S-am sarutat-o mult =i lacom,
Am sarutat-o, scos din min i,
Pe ochii reci, pe g`t, pe gura,
Cu mii de sarutari fierbin i.
T`rziu ne-am despar it cu-ntoarceri,
Cu traganiri copilare=ti.
S-am urmarit-o cum se =terge,
Ca o minune din pove=ti.
Si mult am stat a=a, in noapte,
Sa-mi deslu=esc tot ce-am sim it.
Aveam in m`ini caldura, forma,
Parfumul visului iubit.
In sat coco=ii prind sa c`nte.
Deasupra stelele clipesc.
Mi=carea lumii intrerupta
Reintra-n mersul ei firesc.
Si c`nd a doua zi, pe haina,
Mirat, gasesc un fir de par,
Pricep ca visul ce visasem
S-a petrecut in adevar.
Ma-mbrac, ma pieptan mai cu grija.
Ce-i, Doamne, =i iubirea asta!
Acum, eu cred ca ea ma vede,

M-acopera cu dulcea, casta
Si visatoarea ei privire.
Iubit de ea, ma simt frumos,
Si parca nu ma-ncape lumea
Ce m`ndru calc =i radios!
Vad satu-ntr-o lumina noua.
Ma simt u=or, mi-e cald, mi-e bine,
Si oamenii, mai veseli astazi,
Privesc cu dragoste la mine;
Si toate par infiorate,
In aer e o sarbatoare
Natura, in extaz, palpita
Ca-n primul rasarit de soare.
Pricep ea a deschis fereastra,
Si din albastra ei privire
S-a revarsat asupra lumii
O sf`nta raza de iubire,
Si toate-au tresarit atuncea
Ca de fiorul cel dintai
Iubito, farmecul acesta
Are ceva din ochii tai!
II
Vezi, sa ne scrii cum-ei ajunge
Si mama-n prag ram`ne trista.
Privirea mea caut-aiurea
O fluturare de batista
Mi-s ochii ineca i de lacrimi,
Si trapul cailor st`rne=te
Un nor de praf; in juru-mi totul
Se-ntuneca, se-nvalma=e=te.

Pustie, nesf`r=it de lunga,
S-a=terne vremea inainte,
Si de pe-acum incep sa-mi para
Pove=ti aducerile-aminte;
E-at`ta fericire-n urma,
Si-at`ta-mi pare de departe,
Inc`t ma-ntreb dac-am trait-o,
Sau am citit-o intr-o carte.
Ma vad in larma de la =coala,
Pierdut, nein eles de nime,
Cerc`nd nelini=tea-mi ascunsa
Si dorul sa mi-l pui in rime.
Via a mea se-nstraineaza
De tot ce se petrece-afara,
Si s-ad`nce=te, visatoare,
In calmul nop ilor de vara
O, am sa- i scriu adesea, mama,
Scrisori nebune, de prin stele,
Caci =tiu cine-o sa le citeasca
S-o sa priceapa ce-i in ele.
Tu, ascult`ndu-le, vei crede
Ca-s basme de pe alta lume,
Si nu vei banui nimica
Vei r`de, ca de ni=te glume.
Iar daca ochii ei alba=tri,
Citind, se vor intuneca,
Si pe obrazu-i trist =i palid
O lacrima va luneca,
Tu fa-te ca nu vezi, =i las-o
De tine fa a sa-=i ascunda,
G`nde=te-te ca sunt departe,
C-a=tept =i roag-o sa-mi raspunda.

III
Cumplite-s nop ile de iarna,
Si lungi de nu se mai sf`r=esc.
In urletele vijeliei
Sunt glasuri cari ma bocesc,
Si mi-e ur`t, mi-e dor, mi-e jale,
Si intunericul de-afara
Imi face casa mai ursuza,
Singuratatea mai amara.
Tu nici nu banuie=ti, copila,
Ce dureroasa nebunie
S-abate-n nop ile acestea
Peste via a mea pustie,
Si cum ma mistui, =i ma zbucium
Ca-ntr-un ocean care ma-nghite,
Pierdut =i ne=tiut de nimeni
In golul vremii neclintite.
Mereu pe-acelea=i pagini caut
Un semn, =tiut mai dinainte
A, iat-o fila indoita
Icoana ta-mi rasare-n minte,
Te vad citind aceste r`nduri,
Te simt g`ndindu-te la mine,
Urzind, pe-o clipa de iubire,
O lume de pove=ti senine,
Te urmaresc in cartea asta,
Ca =i cum unele cuvinte
Ar mai pastra ceva din glasul,
Din respirarea ta fierbinte;

S-adesea c`nd ma-neaca pl`nsul
De-at`ta dor, de-at`ta jale,
Eu i i sarut aici privirea
Si urma g`ndurilor tale
Cine-a ipat a=a? Cum tremur
Pare c-aud un pas pe scara,
Ascult, iindu-mi rasuflarea
Nimic e viforul de-afara.
O, lini=tite nop i de iuliu,
At`t de limpezi =i albastre,
Unde sunte i? Voi, poezia
Si farmecul iubirii noastre!
IV
S-a luminat de ziua; nu e
Tipenie de om pe strada,
A mele-s cele dintai urme
In valurile de zapada;
Sunt ame it de neodihna,
In g`nd spui versuri latine=ti,
Si, dupa fiecare strofa,
Ma-ntreb daca ma mai iube=ti
In clasa: dascalul, la tabla,
Masoara calea dintre stele;
Pe liniile lui mi-s ochii,
Dar unde-s g`ndurile mele!
E vara, stau culcat in iarba,
Miresmele de flori ma-mbata,
Incet imi luneca pe frunte
O m`na alba, delicata:

Te vad privirea mi se pierde
In ochii tai ad`nci =i mari,
Si =tiu ca e=ti a mea, =i totu=i
Parca ma tem sa nu-mi dispari.
Tacerea, paji=tea, lumina
Ne farmeca, ne infioara;
Via a, inimile noastre
Palpita-n tot ce ne-nconjoara
Deasupra noastra doua presuri
Pe-o ramura se giugiulesc,
Si-n aer de plutesc miresme,
E ca =i florile iubesc
Figura i se lumineaza,
Si ochii gale=i i s-aprind
Ce g`nd i i tremura pe buze
De ma prive=ti a=a, z`mbind?
Acum ie=i, tinere, la tabla
Si spune-ne ce-ai in eles!
Tresar ma-ntreb unde ma aflu
Scolarii imi fac semn sa ies.
In hohotul de r`s al clasei
Privesc in juru-mi sastisit
Uita i-va la el, =i-l pl`nge i
Nenorocitul a dormit!