Din M. Lermontov
Cand trece vantisorul prin auritul grau,
Si-si leagana verdeata padurea racoroasa,
Din umbra dulce-a frunzei sub cerul albastriu
Voios imi rade pr una cea dulce si gustoasa.
Ori cand de sub o tufa, in dulcea primavara,
In ceasul diminetii, in r umeneala serii
Prietenos priveste fr umoasa lacrimioara,
Argintul viu scaldandu-si in roua primaverii.
Cand paraiasul rece, scurgandu-se prin vale,
Soptind, ma acufunda in visuri si uitare,
Povesti imi povesteste de pacea tarii sale
De unde el por neste, cantand fara-ncetare.
Atunci mai inceteaza a mea nelinistire,
Speriata grija zboara din bietul piept al meu,
Atunci pricep ca este in lume fericire,
Iar sus in cer albastru il vad pe Dumnezeu.
Mai
|