| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Intunericul si poetul de Mihai Eminescu ĪNTUNERICUL Tu care treci prin lume străin şi efemer, Cu sufletu-n lumină, cu gāndurile-n cer, Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Serpii
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Alice Calugaru
|
|||
|
|
|||
| Subt falnica desfasurare de crengi a umedei paduri Ma culc in ierburi leganate, si-n palme tamplele-mi se razma; Si nu las somnul sa ma-nfranga cu-a buruienilor mireazma, Ci lin incep sa suier cantul ce cheama serpii lungi si suri. Sa vie-alunecand subt frunze, cu-ncete mladieri de ape, Cu zvarcoliri de-ascunse flacari verzui, ce-ar tremura subt jar, Sa-ntinda aspri catre mine vicleanul cap triunghiular in care turburi ochi vegheaza subt straveziile pleoape. Cu-o fluierare prelungita incep necunoscutul cant, Ce-o sa-i adune de departe s-amagitor o sa-i dezmierde. Si ei se vor tari spre mine pe muschiul inflorit si verde, Iesind pe rand din intuneric, cum ies izvoare din pamant. Si iata ca de pretutindeni aud un fosnet de stufisuri: Erau incolaciti pe ramuri, ca lantul iederei, vicleni; isi plamadeau prin ierburi crude veninul lor de buruieni; Dormeau ca apele padurii, ascunsi subt grelele pietrisuri. Dar cand descantecu-mi departe zvarli intaiul sau fior, Deodata fiecare-n codru lasat-a cuibul singuratic, Si-nvinsi de jalea prelungita a fluieratului cromatic isi masurara-n ritmu-mi straniu, incet, alunecarea lor. Veniti, o, serpi, tarand prin ierburi, pe mladiosul vostru pantec, Prin ierburi lungi - ca lanci - prin pietre, al vostru chip de vis! Veniti, Voi ce va-ncovoiati, ca lanturi, sunteti de-acum inlantuiti De necurmatele cadente ce torc nemaicantatu-mi cantec. Veniti misteriosi si falnici, voi, fermecati de-un glas strain! De-acuma zvarcolirea voastra numai la ritmul meu se schimba Si fara vlaga e-mpotriva-mi primejdioasa voastra limba, Ce ca o floare otravita inalta-amarul ei venin. Eram prin ierburi lungi culcata si v-asteptam cu ochi de panda S-acum voi mi-ati adus intreaga putere-a tainicei paduri Si viclenia-i mi-ati predat-o cu-nselatoare cotituri; Iar fluierarea mea, de-acuma, se schimba-n cantec de izbanda! Ma reazam de-un copac s-acolo astept tot neamul vostru-nvins Sa mi se-adune la picioare cu trupuri acere de spada, Sa-nalt, incolacind pe bratu-mi intins, salbateca mea prada, Si-n cingatori insufletite sa las sa-mi fie brau-ncins. Far' de putere impotriva-mi, padurea-ntreaga-mi este roaba. Ea, ce ma-nlantuia cu aspra-i mireasma si cu teama-i grea, De-acum imparatia-i toata de taina si fior e-a mea. Si-nveninata-i vrajmasie e cucerita mea podoaba. |
|||
Pune poezia Serpii pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |