Poeziile.com - Home

 Parola? Creare album poezii
Poetii clasici ai literaturii romanePoezii frumoase pe temePoeti membri ai clubului poetilor tineriPoeziile mele


 
Poetul zilei
Gabriel Adrian Mirea
(1941 - 2011)

6 Poezii

Poezia de azi

Prea mult
de Aura Constantin
E prea mult timp de cand ploua,

Dumnezeu arunca cu fulgere in noi.

Sunt prea multe instincte voluptoase

Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

Cautare avansata

POEZII UITATE - CULESE DE MARIANA CARDEI

Vezi toate poeziile din albumul Amintirile Marianei


"Cainele care latra nu musca!"

Intr-un an, candva-ntr-o vara,
nu stiu unde, in ce sat,
un ovrei mergand cu marfa,
intr-o curte a intrat.

Si cum intra el pe poarta,
cu desaga in spinare,
hop ii sare inainte,
un dulau urat si mare.

Ce sa fac acum? Se-ntreaba
bietul Itic suparat.
daca strig sa vina omul,
pan sa vina, m-a mancat.

Daca dau sa ies pe poarta,
as pleca eu bucuros,
dar, dulaul e in stare
sa m-apuce pe din dos.


Bade Gheorghe,
bade Gheorghe,
iesi afara ca ma musca!
Ce pacat ca n-am o pusca.

Badea Gheorghe iese-n poarta,
da c-o piatra dupa caine,
apoi striga catre Itic:
Tine-ti inima, jupane!


Nu stii proverbul:
"Cainele care latra nu musca"?

Stiu proverbul, zice Itic,
ca e scris si la ovrei,
dar e vorba, daca-l stie si Grivei.







Cucoana cu cateaua

Un mosneag mergea odata,
cu trenul spre Buhaesti.
El era de loc, imi pare,
dintr-n sat numit Lanesti.

O cucoana-nfumurata
si cu buze date-n ros,
de la Iasi venea si dansa
si mergea catre Barbosi.

Intamplarea-i asezase
in vagon chiar fata-n fata
si calatoreau cu altii,
noaptea pana-n dimineata.

O catea avea cucoana
si mereu o mangaia
iar mosneagul nostru
bietul, o lulea si el avea.

Catelusa facea tumbe
de gandeai ca e un drac,
iar mosneagul lulelusa
o scobea cu un suvac.

Hait, acum mosneagul nostru
isi aprinse el luleaua,
si mereu trimite fumul
spre cucoana cu cateaua.

Fumul greu o ameteste,
si cum sta tot imbufnata,
ii veni, asa o pofta,
pe mosneag sa-l umfle-ndata.
Mosule, inceteaza cu duhnitul!
ca de nu-ti arunc luleaua.

Coconita, mi se pare
ca aci-i a III-a clasa,
ia-ti cateaua si te cara
dincolo, in lume-aleasa!


Lasa-ma, pe minen-n pace,
iaca mi-am pierdut suvacu!
Ca de nu, si eu cateaua
ti-o trimit, pesches, la dracu!

Nu trecu mult dupa sfada
si mosneagul adormi,
iar cucoana luand luleaua
pe fereastra o zvarli.
Apoi, foarte multumita
ca scapase de lulea,
binisor inchise ochii
s-adormi apoi si ea.

Dar, mosneagul se trezeste
si vazand el, cu mirare,
ca luleaua ii lipseste,
se apleaca, pe catea o ia de gat,
o arunca pe fereastra
si se face adormit.

In curand cucoana-i treaza,
la catea se si gandeste
si o striga, si-o tot cheama,
ca-i e draga, ce gandesti.
Garofito, hai la mama!
Garofito, unde esti?
Si vazand ca n-o gaseste,
se framanta, striga, tipa
si de banca se izbeste.

Mosule, unde mi-e cateaua?
spune-mi, ca innebunesc!
S-a dus, s-aduca luleaua,
n-am cu ce sa duhanesc!

Atunci, ea, ca o leoaica,
incruntata-nfuriata,
la mosneag se si repede
ca sa-l ia de beregata.

Sar toti calatorii
sa-i despata negresit,
cand in statia urmatoare,
trenul la Barbosi a fost oprit
si cucoana cu cateaua
de bataie s-a lasat,
si cu geamantanu-n brate
din vagon a si plecat.





Nicusor,

Ce de lume, ce de lume,
adunata la dulap!
Mai ales copii pe laviti
stau gramezi, de-abia incap.
Nicusor, parale n-are,
dar sub pat s-a furisat,
si in san si-n buzunare
oua rosii a furat.
Pentr-un ou se da o data,
iata-l si pe Nicusor,
da mereu la oua rosii
si-n dulap se da de zor.
Dar vai, ce s-a-ntamplat?
lavita s-a rupt.
Nicu vine peste cap,
sa se sature nebunul de
dulap si de furat!





















Tiganusul

Un tiganus ingamfat,
ce la Stambul s-a plimbat,
cand se-napoie in tara,
uita limba, ce ocara.
Ori si cine-l intreba,
El numai ioc raspundea.
Ingana vorbe turcesti
sa nu poti sa le ghicesti.

Bietul tata suparat,
Atunci, pe Aga l-a rugat:
sa-l cheme pe la Agie,
pe danciul plin de mandrie.

La politie adus,
intrebarea i s-a pus:
Nu stii cioara romaneste?
Ioc! danciucul ii vorbeste.

Incepe sa-l garbaceasca
Aoleu, sa mai slabeasca!
zise danciul tanguios,
Dar tatal lui bucuros,
Da-i hagulico, da-i!
c-are multe nabadai!
Da-i c-a rupt-o romaneste
si nu mai stie turceste.













Pune poezia POEZII UITATE - CULESE DE MARIANA CARDEI pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2025 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani