Bandajeaza-mi ranile naive,
Doamna frumoasa si buna,
Ranile prin care credinta mi s-a scurs,
Clipa cu clipa, o luna.
Frunze usoare ce nu mai urasc
Si n-or mai iubi niciodata
Aseaza-mi-le compresa pe frunte,
Galbena doamna iertata.
Leaga-mi urechile cu fosnet de aripi
Sa uit mecanicul vuiet de zbor
Si pentru a nu mai cauta sa-nteleg
Acopera-mi ochii usor.
Si lasa ploaia sa curga pe trupul
Prin care uimirea a trecut ca un plug,
Ingaduie limbilor rosii-ale ierbii
Sa ma suie pe rug.
Indura-te-apoi si cheama ninsoarea
Sa cada nebuna, sa cada,
Labele pasarilor sa-mi puna, pioase,
Cruci pe zapada.
|