De ce sa jignim lemnul?
Oricat de mort, el inca mai pastreaza
Structurile vietii, canalele sevei,
Fibrele melodioase ca niste valuri
Ale unor de mult incheiate-oscilari.
De ce sa jignim lemnul?
Prin el au trecut inainte de-a izbucni
Ideile frunzelor, culorile florilor,
Cromozomii geniali si ambigui
Navigand in seminte.
De ce sa jignim lemnul
Numind cu faptura lui dulce
Aceasta hecatomba
De vorbe ucise
Si lasate sa putrezeasca
In creierul nostru,
Acest wax museum al sintaxei
Si morfologiei
In care adevaruri impaiate
Sunt asezate in pozitie de drepti
Si facute sa umble
(Un pas inainte, doi inapoi)?
|