Nu-i asculta pe fratii mei, ei dorm,
Ei nu-nteleg cuvintele care le striga,
In timp ce urla ca niste fiare aprobatoare
Sufletul lor viseaza stupi de albine
Si inot in seminte.
Nu ii uri pe fratii mei, ei dorm,
S-au invelit in somn ca intr-o blana de urs,
Care-i pastreaza crunta si apasatoare
in viata,
In mijlocul frigului fara-nteles
Si fara sfarsit.
Nu-i judeca pe fratii mei, ei dorm,
Rar cate unul este trimis in trezire
Si, daca nu se intoarce, e semn c-a pierit,
Ca inca e noapte si frig
Si somnul continua.
Nu ii uita pe fratii mei, ei dorm
Si-n somn se inmultesc si cresc copii
Care-si inchipuie ca viata e somn si, nerabdatori,
Abia asteapta sa se trezeasca
In moarte.
|