Lasa-ma sa m-aprind de intunericul tau,
In lumina feroce
Invata-ma sa ard intunecat,
Modeleaza dupa forma aripilor
Flacara mea
Si purific-o de orice culoare.
Sau,
Si mai bine,
Da-mi o samanta de intuneric,
S-o ingrop in pamant
Si-nvarte mai repede anotimpurile
Sa creasca,
S-o seaman din nou.
In lumina feroce
Ar fi atunci paduri si lanuri,
Cranguri, livezi, pajisti si codri de noapte.
O bezna tandra
In care am putea muri oricand am vrea,
Un intuneric in care
N-am mai fi frumosi, nici buni,
Ci doar singuri,
Si nemaitrebuind sa privim,
Inchizand ochii, am putea vedea.
|