Lasa, Doamne, cainele si copilul
Sa muste din aceeasi bucata de paine
Printre gramezi de moloz
Si gramezi de gunoaie,
Sub soarele molesitor
Reusind sa-i adoarma
Incolaciti si-mpacati,
Cu universul redus
La bucata de paine
In care se mai vad
Dintii ingerului.
|