|
Tara parintilor
|
|
|
Parul imi ajungea pana la pamant
Si treizeci de ani
Mi se parea o varsta atat de indepartata
Incat nu credeam cu putinta
Sa o ating vreodata,
Plina de cruzime lunecam
Dinspre tara parintilor
Spre o lume inca neinventata.
Lumea nu s-a inventat nici acum,
Parul nu mai mi-e atat de lung,
Treizeci de ani e numai merinde pe drum,
Dar in tara parintilor ce n-as da sa ajung!
Dar in tara parintilor
Se ajunge intotdeauna tarziu,
Numai cand totu-i pustiu,
Si doar in lumina de luna
Se mai strang impreuna,
Sub taiatii castani,
Umbre de tati condamnati
Si mame de treizeci de ani
Pieptanand
Fete cu plete
Pana-n pamant.
|
|
Pune poezia Tara parintilor pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
Mari poeti romani | Alexandru Macedonski Alexandru Vlahuta Ana Blandiana George Bacovia George Cosbuc George Toparceanu Grigore Vieru Ion Barbu Ion Minulescu Ion Pillat Lucian Blaga Marin Sorescu Mihai Eminescu Nichita Stanescu Nicolae Labis Octavian Goga Stefan Octavian Iosif Tudor Arghezi Vasile Alecsandri Vasile Voiculescu |
|
|