Fug prin ploaie.
Coama lor,
Ca arcusuri pe viori.
Dans innebunit de crupe Struna ploii ca o rupe.
Alb sacaz, ori e otrava Peste coama lor, pe iarba?
Lacrima pe firul strunei — Racnita sonata lunii.
Tu, Beethoven, o auzi ? — Nunti pradate, mirii surzi.
O fi luna ca o coasa
Mire — cal, iarba — mireasa,
Logoditi intru adanc, Pe care luceferi plang.
„. N-aud tropot, ca se-aude. incotro, de cand, de unde?
|