Florile dalbe asa ca-n tot anul La portile noastre cu cheile-n salbe, Si pluguri
baltate cu viscolu-n coarne Pe brazdele albe, ca florile dalbe. Oh, forile dalbe,
ca promoroaca, De parca a nins cu iepuri pe-afara,
Si noi asmutam dupa ei intr-o doara
Zicere mandra cu daruri.
Florile dalbe, c-asa ni-i urarea
La fiece timp, la fiece gazda.
Ninge din susuri cu pietre de moara
Sub fiece plug, pe fiece brazda,
Ca painea de neam sa fie aleasa,
Duioasa si multa.
Florile dalbe pe fiece casa
Se joaca o nunta.
Ca-s florile dalbe. Si iata se-arata
O alta fereastra de catava vreme,
Si, de mult ce v-am spus noi colindul acesta,
Ard pe vazduhuri cuvinte de cremene.
O, florile dalbe, asa ca-n tot anul
La portile noastre cu cheile-n salbe
Si bivolii albi cu viscolu-n coarne —
Pe brazdele albe, ca florile dalbe.
|