| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
O, nu pe fluviul de taceri de Virgil Gheorghiu O, nu pe fluviul de taceri din tara aurului: seara. Ia-ma in pavilionul miinilor Cu pasiuni marine. Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Feciori
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Anatol Codru
|
|||
|
|
|||
|
Votez la asta ora mari linisti imprejur, — E clipa cea mai sfanta a luptelor din mine. Mi-s baricade anii si metereze — faptele, Purtand pe steag destinul acestei tari inalte Si-al ridului pe frunte, si-al randului in carte — E ora-n care-mi naste iubita mea feciorii S-aud numai in teatre cum bat, pe banda, tunuri, In cinematografe mai sangera ecrane, Si-n ziare parasute fosnesc si lin se cern Din ceruri marmuri albe pe toti feciorii lumii, Opriti la varsta aspra, sfidand cu fruntea neguri, Si-n care timpu-a pus doar clopote de lacrimi. Sculati, voi, morti, voi, case arse, pluguri, Voi, telefoane-a lumii, sariti din furci pe zare, Pasiti din carti, dati zvoana, sunati mobilizarea, Voi, scrumuiti ai soartei, renasteri, inca-o data! — In numele acestor feciori ai mei, ce-n ziua Au sarutat pamantul si soarele, c-un tipat Cu drept de lupta dreapta si supravietuire in numele acelor ce n-au fost sa se nasca Ei vin cu datoria, a voastra, cea de veacuri, Sa oblojeasca-n timpuri atatea rani si lacrimi, Si atatea tarmuri negre — sa incolteasca muguri, Si-atatea porti si praguri sa-mbratiseze fiii, Si-atatea drumuri, toate! sa reintoarca-n tara Hori frante-n boi de schije si suierat de gloante Eu va zidesc tot veacuri, incaruntindu-mi pleata La sarbatoarea voastra, cand mi-am arat parintii Feciori ai mei din leagan, sculati! — e foc in lume! Sariti de pe ulcele, ca de pe tronuri sparte, Din scutece dati buzna si fulgerati in lapte Gingia voastra moale si-ncinsa ca hurmuzul Sangelui pe steaguri din nasterile toate. Voi sprijiniti pe soarta PAMANTULUI si-a LUMII, De poala tarii voastre va tineti sa nu cadeti — Parjolul suna arme, Si moartea varsa fumul Pe cantecul de leagan Iubita mea, ma iarta, si fruntea dumitale, La ceasul tau de lapte, cand mi-am strigat feciorii, Nimbati cu mirt de pace, din clipa lor, intaia, Cu negurile lumii sa lupte si sa cada In numele acelor ce-or fi ca sa se nasca. Ei, fiii mei! — Ei — destinati nu mortii, Ci contra mortii insasi, prin lupta sa traiasca. |
|||
Pune poezia Feciori pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |