(manifest)
Stimat auditoriu,
Important acum
E sa oprim Planeta,
Macar pentru o clipa,
Macar pentru un sfert:
Sa tragem si noi de echilibrul Universal,
De cutia lui de viteze,
De cutremure,
Si de alte hartuieli naturale,
Sociale,
Bilaterale,
Catastrofale si de casta.
Sa-i punem talaghirul,
S-o priponim —
Mai in dreptul Capricornului,
Mai la stanga de Gaura Neagra,
Sa vedem si noi, barem, zdruncinul
Si goana pe loc a invechirii noastre
de peste tot Sa o strunim, Sa-i luam pulsul Si proba de sange, S-o razaluim
De inchizitie, Opozitie Si tranzitie.
S-o mai cercetam la fasoane, La Coasta de Fildes, La varful cu Dor, Sa mai
reducem pe cap de locuitor
ghilotina,
nicotina
si insulina,
Ca de ce adica am lasa-o de capul ei Sa huzureasca Sa ameteasca, Sa deie prilej
De opinii in contradictoriu
Cu oportunitatea
Acomodarii noastre la democratie,
revolutie
si involutie? Trebuie pusa la punct. Avem toate argumentele S-o prigonim de pe
orbita, S-o deconectam de la sursele Atractiunii Universale, De la progresele
altor posibile Civilizatii. S-o avem, pana la urma, una si buna. Citez:
„Pentru toate generatiile viitorului Nostru luminos' (am incheiat
citatul). Trebuie, zic, un vaccin, Trebuie sanctionata, Trebuie intoarsa
pe dos. E un motiv serios de incaierare Starea ei de infidelitate, De flirt
Si cochetare
Cu modernismele si postmodernismele Plantatiilor de marar conventional, De ceapa
mecanica, De parere bufanta Si abracadabra. Trebuie, in sfarsit, trezita
La constiinta de neam mucalit. Dar pana acolo mai e,
Dar pana acolo mai e de spetit
La prasitul
Si belitul porumbului pe arie,
E mai de nascut cei un milion
De cersetori milionari,
E de inmultit cu zece procentul dobanzii
La banca ideilor cu neraspundere nelimitata,
E mai de achitat impozitul pe valoare redusa
La romantele cu cifru si buci de Smarande.
Mai trebuie, pana la Apocalipsa,
putina ratiune, Putina zbatere de gand, Putina bantuire de sine, Putina
radacina si durere Sa mai pastram ceva, Ca tot o inviere din morti are
omul, Tot un spor de visare, Tot o ratacire si o intoarcere la ale sale.
Astea sunt indemnurile Pe care vi le adresez, Domnilor stimati optzecisti
Si nouazecisti, Eu, care va salut cu bucurie Si speranta
Ca o vom mai discuta, Ca o vom mai rosti Componenta si importanta lacrimii La
acest sfarsit de mileniu
|