Pe stirpea lupilor se pune-acuma pret. Lupii mai rar ne viziteaza firea.
Lupii cu aur se platesc, cu vieti, Daca te urla-un lup — e o fericire.
Sa nu ai lupi, sa te manance oi, — Cum vine aceasta? Ce e cu padurea?
Ce brat a fost sa-si fluture securea, Sa lase numai blana lor pe noi?
Sa n-aiba omul lup. E un blestem! Sa n-avem lupi si sa-i vanam pe harti?
Pe stirpea lupilor se pune-acuma pret, Un maxim pret: sa nu stim sa vanam
— Lupii cu aur se platesc, cu vieti, Deci, e nevoie-un lup macar sa-avem.
Am tras in lupi si-agonisiram vant, Parca-am uitat de lupi, dar ni-i
si dor, Si-i cautam urland in umra lor, Prin teava pustii, parca-n
noi ochind.
Mi-i foarte greu sa stiu ca n-avem lupi, C-am saracit de lupi aceasta viata, Ca
m-am spalat cu plansul lor pe fata, Ca lacrima mi-i ciucure de plumb.
|