Primiti-ma: eu sunt cel de demult, Care transcrie timpul mai incoace, Care
pe sine-ntruna se reface, Care confrunta, dar si-ndura mult,
Si are-o angajare la soroace,
Si poarta in fiinta un tumult,
Eu parca din uitare m-as intoarce.
Eu parca din durere m-am fost smult
In orele care-au lovit cu pace Venirea mea in tarmuri cu iluzii,
Sa-mi las ancora si sa-mi strig gerunzii, In golfurile lacrimii sarace,
In care va ziditi mariri confuze, De care va e teama, dar va place
|