Modestie

Vezi toate poeziile poetului




Mama-si acopera numele cu o mana, De parca i-i teama ca-o cheama Domnica, Nume sapat in adanc, ca fantana In stratul de piatra de tara voinica.
Tulpanu-i negru. De mult ce ne-asteapta, I-a umbrit si cateva vorbe-ale ei, Ce par niste aschii de-arami pe cetate, Din clopote grele, adormite pe vai.
La marginea ei, de venim, de se-ntampla, Astrii sangera si timpii in jur. Ce-adancuri vegheaza in noi foarte simplu Calmul ei de furtuni si paduri! Numai ca-un lucru i-i teama sa-l spuna: Numele ei de domnita — Domnica, Pe care sfioasa-ntr-o mana-l aduna Si-asculta departe feciori cum il striga — MAMA.

Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Modestie pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani