Patrie de om

Vezi toate poeziile poetului




Se face multa sare-n univers
Pana rostesc Cuvantul sa ma doara.
Inima face inconjurul ei,
Si lacrima-i cat pruncul in fecioara.
Lumina ochiului se-ntoarna indarat, De unde e trimisa pe vecie, Ci eu din maica Lui nu-l pot ivi, Sa-l trag pe trupul meu ca pe-o faclie.
Macar cat pacea painilor pe rani, Cat roua gurii arsa de jertfire, Cat frunza in cadere spre pamant, Cat vama numelui la propria-i rostire.
Grea munca-i sa zidesti pe suflet grai Si trupul lui sa-ti fie-ncumetarea Cuvantului, din care te-ai nascut Masura astei vieti nepieritoare.
Cuvantul e numele si-i Patrie de om, Pe care in genunchi noi citi-o-vom.

Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Patrie de om pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani