(Monument)
Eu, daca nu pot ninge ca teii sau ca merii, Eu, daca nu am freamat ca plopul bunaoara,
E o greseala poate: ca-s tot o-ngandurare, Ca in durerea lumii eu
sunt doar o avere
De lacrimi care-ntruna imi ard in catatura, De roua care-ntruna e
un pretext ca plangem. E un macel de flori tacerea de pe gura Si-i piatra
fara moarte de care va atingeti
|