dans al cetatilor obosite, crepuscul rosu, abendland. .. agonia ticalositelor neamuri
sufocate in aur si purpura veche mercenarul strein calareste seara pe colinele solitare
visind jaf si incendii - destul voua! cuvintele-pesti, moarte pe ape albe, meduzele infesteaza
istoria animale si pasari de prada pe steaguri se schimba in hiene si corbi iarasi ma
voi intoarce-n padurile mele, 1000 de ani pina cind va trece avalansa absurda hoardele
vintul a si inceput sa miroase a carne cruda sub seile cailor vintul stepelor, miros de
scuturi de piele O, catedralele, quattrocento, barocul, o, viitoarele sapaturi arheologice in
timp si in umbra de pe acum invinsului Apostat.
|