Nu mai urlati, nu mai cadeti in extaz, nu mai lingeti! destul! cadavrele-au ochii deschisi,
costumatia putreda cade odata cu palida carne de pe schelete, si zimbetul Ingalbenestc-n
muzee, temple streine, zeitati de-mpumut, lespezi tocite de fruntile inchinatorilor fara
credinta.
nori de morminte goale, de false tezaure,
false, inselatoare, nesigure drumuri pe care-am
umblat.
toate sint bune intotdeauna si nimenea n-a murit!
dintii rinjiti sint grilajul ce ne imprejmuie,
nu mai vreau sa zimbesc, vreau sa fiu!
|