Du-ma langa raul ce-n noapte sopteste
Povesti de argint din tainicul trecut.
Lasa-ma sa stau usor langa trestii
Ca vocea lor angelica sa pot sa ascult.
In noapte,luna plina-si intinde naframa
Spre raul ce spune in taina povesti.
Vino si tu acum langa mine,
Sa stai langa rau,s-asculti,sa privesti.
Sa stam amandoi sub naframa-argintie
A imensului cer ce ne tot zambeste.
Vantul imprastie glasul padurii
Si-n taina orice grija ne risipeste.
Sa stam amandoi si sa privim cerul
Si raul cum curge la nesfarsit..
Doar el iubite iti poate sopti
Cat te iubesc si cat te-am iubit.
Sa stam sub un plop cu frunze de-argint
Si sa ne strangem in brate mereu.
Eu sa fiu tainic privirea ta,
Sa fiu surasul si sufletul tau.
Sa auzim cum noaptea ne canta
Versuri din timpuri demult uitate.
Tu sa fii zambetul meu si izvorul
Al carui glas se-aude departe.
Murmurul fin si incet de izvor
Se pierde in mine undeva departe.
Acum,parca prind aripi sa zbor
Cu tine spre cer,de luna aproape.
|