Destcapta-te, romane, din somnul cel de moarte, in care te-adincira barbarii de tirani ! Acum ori niciodata, croicste-ti alta soarta, La care sa se-nchine si cruzii tai dusmani !
Acum ori niciodata, sa dam dovezi la lume Ca-n aste mini mai curge un singe de roman, Si ca-n a noastre piepturi pastram cu fala un nume Triumfator in lupte, un nume de Traian !
inalta-ti a ta frunte si cauta-n giur de tine,
Cum stau ca brazi in munte voinici sute de mii ; -
Un glas ei mai asteapta si sar ca lupi in stine,
Batrini, barbati, juni, tineri, din munti si din cimpii l
Priviti marete umbre : Mihai, Stefan, Corvine, Romana natiune, ai vostri stranepoti,
Cu bratele armate, cu focul nostru-n vine, "Viata-n libertate, ori moarte", striga toti !
Pre voi va nimicira a pizmei rautate Si oarba neunire, la Milcov si Carpati ! Dar noi, patrunsi la suflet de sinta libertate, Juram ca vom da mina, sa fim pururea frati !
O mama vaduvita, de la Mihai cel Mare, Pretinde la fii-si azi mina d-ajutori, Si blastama cu lacrami in ochi si pe orisicare, In astfel de pericul s-or face vinzatori !
De fulgere sa piara, de trasnet si pucioasa. Oricare s-ar retrage de gloriosul loc. Cind Patria sau mama, cu inima duioasa, Va cere sa trecem prin sabie si foc !
N-ajunse iataganul barbarei Semilune, A carui plagi fatale si azi le mai simtim : Acum e vira cnuta in vetrele strabune, Dar martor ne e Domnul, ca vii nu o primim T
N-ajunse dispotismul cu-ntreaga lui orbire, Al carui jug de secuii ca vitele-l purtam ; Acum se-n cearca cruzii, in oarba lor trufie Sa ne rapeasca limba, dar morti numai o dam T
Romani din patru unghiuri, acum ori niciodata Uniti-va in cuget, uniti-va-n simtiri ! Strigati in lumea larga ca Dunarea-i furata, Prin intriga si sila, viclene uneltiri !
Preoti, cu crucea-n frunte, caci oastea e crestina, Deviza-i libertate si scopul ei prea sfint. Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina, Decit sa fim sclavi iarasi in vechiul nos pamint !
|