Din nou imi apari, zeita.
Fiica sfinta a zarilor limpezi.
Dulce rascruce.
Roua rasare inlantuind degetele tale de aur
Zvelte fapturi se iubesc
Aruncindu-ti in fata blestemul.
Bratele tale sint incarcate cu fructe,
De o rotunjime perfecta, stranie
Si totusi inca nu pot dezlega taina
Acelor fructe la care am rivnit,
Atit de adinc este cuvintul care le numeste.
|